De când cu valul de refugiați din Orientul Mijlociu am avut și eu, desigur, ceva discuții cu diverși amici pe această temă. Câteva întrebări au apărut mai des în conversații dând totodată naștere la contraziceri. Subiectele sunt preluate din presă sau de pe facebook și, în mare, ar fi acestea:
- nu este clar de ce au apărut brusc refugiații, de unde valul acesta;
- de ce refugiații lasă impresia că sunt finanțați;
- ce o să facem noi dacă vin și în România câteva mii de refugiați;
- și, desigur, problema gardului de la frontiera ungară cu oricine.
Să le luăm pe rând.
Valul de refugiați nu a apărut brusc. Pentru cine a vrut sau a avut timp să afle, au fost semnalate la buletinele de știri, mai întâi mai rar, apoi din ce în ce mai des, tragedii despre refugiați sau emigranți care încercau sa ajungă în Europa traversând Marea Mediterană, inițial din Libia și având ca țintă Italia. Pe urmă au urmat invazia și luptele din Eurotunel. Ca să zic așa, semne au fost că se apropie ceva mai mare.
Apoi, oamenii sunt ca apa. Dinamica mulțimilor este aceeași cu cea a apei: se bulucesc din toate părțile când se apropie de o trecere strâmtă, se mișcă cu viteză mai mare pe culoarele lungi, se împrăștie care încotro când dau din nou de larg, dacă sunt ținute pe loc presează puternic pe margini și, dacă fac undeva o breșă, acea breșă se va largi treptat până când întreg peretele cedează.
Nu se poate nega că au fost călăuziți, dar lucrurile nu trebuie să se fi întâmplat neapărat după un plan anume dinainte conceput. Refugiații existau din pricina războaielor și din ce în ce mai mulți. Oamenii au căutat o ieșire și, când au găsit-o, s-au năpustit asupra ei. Planurile se mai fac și din mers, nu doar conspirativ. Aș zice mai degrabă că brusc i-am văzut noi, nu că au venit ei așa, deodată.
Bine, bine, dar de unde au bani? Să treci Mediterana cu călăuze nu-i chiar ieftin, umblă zvonul că ar fi cam 1000 EUR / pers. Și cum refugiații sunt familii întregi cu doi-trei-patru copii, poate și ceva bunici, plus părinții, atunci se pune întrebarea de unde au ei acești bani? Ca o comparație, câte familii de români cu doi-trei-patru copii ar putea scoate pe loc 6000-8000 EUR cash, acum în condiții de pace și prosperitate economică? Și nu se pune problema vreunui credit, în zonele de unde vin refugiații nu se mai dau credite și nu mai funcționează bănci de ceva vreme. Să adaug și că refugiații trebuie să și mănânce, să bea (majoritatea și fumează), să-și plătească telefonul - tot au ei ultimele modele de smart-phone-uri - ba, chiar să-și plătească biletele de tren către Viena sau Munchen.
Ei bine, nu-i neapărat necesar să fi fost finanțați. Siria și Irak-ul nu erau niște țări chiar sărace. Se spune că și acum, în situația în care se află țara, PIB-ul Siriei (ultimul declarat în 2013) pe cap de locuitor este mai mare decât cel al României. Pe urmă, doar Turcia a anunțat că are pe teritoriul ei peste 4 milioane de refugiați sirieni, în timp ce de la Alex Cumpănașu, prin ambasadorul Marii Britanii la București aflăm că Regatul Unit a cheltuit (investit?) peste un miliard(!) de lire sterline în taberele de refugiați din Siria. Chiar dacă gestul și cheltuiala sunt de neînțeles (cu un miliard de lire sterline se rezolva problema cu ISIS, precis, dar mărimea sumei mă face să bănuiesc că nu contribuabilul englez a plătit banii, ci aceștia au altă proveniență, să zicem operațiuni speciale cu armament în zona de conflict) asta mai înseamnă încă câteva milioane de refugiați chiar pe teritoriul Siriei. Dacă mai adaugăm și alte țări din zonă - Iordania, Israel, Iran, poate și Egiptul - sunt în jur de 8-10 milioane de refugiați care nu au sosit încă în Europa. Asta, în timp ce Europa este îngrozită de aproximativ 160 000 de refugiați ajunși în Grecia și Balcani.
Cifrele acestea îmi spun că nu chiar orice sirian își permite să bată drumul pe jos până în Europa. Ar fi mai degrabă vorba de cei din așa-numita upper-middle class, cei cu slujbe bune în timpurile bune și micii întreprinzători de succes. De asta nici nu vor să audă de România. Mai întâi, că nu este în drumul lor, iar un ocol peste Dunăre ar complica foarte mult lucrurile. Iar ca destinație, nici atât. Nici Grecia, nici Italia, nici Serbia, nici Ungaria, nici Austria nu sunt vizate ca destinație. Singura destinație: Germania, la limită, poate Franța.
De ce? Mai întâi că acolo au deja rude, prieteni, cunoscuți. Poate mulți au mai fost pe acolo mai demult în vizită. Apoi, refugiații aceștia sunt, cum am mai spus, oameni întreprinzători, ei vor să-și continue felul de viață cu care au fost obișnuiți. Vor, cel mai probabil să-și deschidă noi afaceri, să circule bani și mărfuri, iar pentru asta au nevoie de o piață dezvoltată, care să le ofere rapid bani și mărfuri, dar mai ales desfacere și clienți. România iese, așadar, din discuție.
De asta mă și amuză toată tevatura asta cu gardul. Măi, măi ce se mai dau de ceasul morții toți să-i țină departe de Germania pe refugiați! Să nu cumva să sufere vreo atingere fratele mai mare!
Dar nu numai că sunt amuzat, sunt și de-a dreptul uluit spre entuziasmat! Ungaria tocmai a început să ridice gard și la frontiera cu România! Asta înseamnă că frații unguri ardeleni la care veneau frații unguri de la Budapesta și Balaton de 14 martie să fluture împreuna stegulețe vor fi lăsați pe dinafară. Pentru că, iată, frontiera Europei s-a decis brusc pe Tisa și nu pe Carpați, ca până acum. Asta ar putea să însemne și că vom avea și noi voie să facem autostradă peste Carpați, în cele din urmă.
Pentru că, dacă încă nu s-a observat, în 1918 trei țări europene s-au format prin unire de teritorii autonome dependente de Austro-Ungaria: Cehoslovacia, Iugoslavia și România. Astăzi Cehoslovacia nu mai există, Iugoslavia nu mai există nici ea, iar marele rateu s-a numit 14 martie 1990 Târgu Mureș. Cum o fi reușit Ion Iliescu să țină atunci România întreagă, numai Domokos Geza ar putea ști. Dar Domokos Geza a murit demult, fie-i țărâna ușoară. Vadim Tudor a încercat să spună el ceva, dar nu l-a ascultat nimeni și, iată, astăzi a fost și el înmormântat, Dumnezeu să-l ierte!
Deci, cu voia dumneavoastră, a mai rămas poate ultimul de pe listă...
