miercuri, 23 aprilie 2014

Eurasia, de ce acum, de ce asa si unde gresesc rusii

Sa fac o recapitulare a catorva idei din seria - sa o numesc ad-hoc - despre ceilalti si civilizatiile lor.

1. Europa este la final in mod clar ca civilizatie distincta, vremea ei a trecut, nu mai are ce oferi in materie de nimic si nici nu mai ofera altceva decat spectacole jalnice de birocratie si hedonism corporal ridicat la rang de politica de stat(e). Ca sa fac din nou referire la Neagu Djuvara, unde toate civilizatiile concrete au avut parte de cel putin o exceptie de la modelul perfect al unei civilizatii, exceptia pe care o gasesc la civilizatia europeana este aceasta: neputinta de a avea un hegemon. 
2. SUA ar putea ajunge si are toate datele necesare sa ajunga hegemonul civilizatiei pacifice. Nu ea este creatoarea, creuzetul in care s-a nascut aceasta civilizatie ci Marea Britanie impreuna cu coloniile ei din Pacific. Fata de Marea Britanie, SUA este marginala in Pacific, intrata pe scena mai apoi si incearca sa intre in sfera de influenta a predecesorului sau si a rivalilor, fara a oferi esentialmente ceva nou acestei civilizatii, dimpotriva acumuland de la ea si intarind apoi valorile adoptate. 
3. Rusia va crea o noua civilizatie aici in estul Europei plus o mica parte din Asia (Caucazul) in teritoriile pe care le poate controla si influenta, probabil si Orientul Mijlociu (Siria, eventual Iran). Daca va deveni hegemonul propriei civilizatii, inseamana ca va perpetua exceptia Bizantului, de unde se si revendica. Rusia ar fi fost hegemonul Europei (avea toate datele din punct de vedere cultural, politic si militar), dar nu s-a putut din cauza constantelor politicii britanice preluate si de SUA, desi din alte motive, care au luptat pentru a opri hegemonia intr-o civilizatie care nu le apartine si din care nu fac parte.
4. Astazi si dintotdeauna atat Marea Britanie cat si Statele Unite au fost exterioare civilizatiei europene, in fapt o creatie franco-germana. Istoric, prima incercare de hegemonie in Europa apartine Frantei, o perioada aceasta fiind de facto cel mai important reper cultural european dar nu si politic sau militar. Germania are cea de-a doua incercare dar a fost invinsa definitiv in 1945 de Anglia, Statele Unite dar mai ales Rusia, o tara a carei organizare politica era o alipire de revolutie franceza cu filozofia germana, a carei cultura oficiala era in totalitate tributara culturii franceze si care militar nu avea rival pe continent.
5. Implicarea pe mai departe a Statelor Unite in afacerile de granita ale Europei cu Rusia tin de o aderare completa la ideile care au format teoria lui Huntington in care civilizatiile sunt prezentate ca entitati socio-umane construite in jurul unor religii cu aderenta de anvergura si aflate in conflict permanent si in mod natural. Aceasta implicare dincolo de ceea ce istoric este necesar si ii este menit a fi ar putea sa conduca Statele Unite ale Americii catre un esec in lupta pentru suprematie in Pacific. La limita, aceasta ar putea sa produca o alta exceptie, anume ca o tara sa devina succesiv hegemon in civilizatii diferite, la distante mari de timp si ma refer aici la China. Nu stiu insa cat de intelept este totusi sa pariezi pe o exceptie. 

Am anticipat sau am mers cumva in paralel cu ideea de Eurasia pe care Rusia sub conducerea lui Putin a adoptat-o. Insa daca pentru Putin Eurasia este o constructie mai mult politica, eu o vad ca fiind bazinul unei noi civilizatii, o lume distincta de celelalte, pe cale de a se naste. Dar de ce Rusia, de ce consider ca Rusia este liantul si catalizatorul acestei noi lumi si de ce vedem ca Rusia se misca si intr-o directie care inceteaza macar sa mai semene cu cea europeana, nicidecum sa fie o chintesenta a ei cum a fost pana acum 25 de ani?
Daca pattern-ul descoperit de Neagu Djuvara este cel real, atunci o interventie dinafara civilizatiei Europene care a stopat destinul ei firesc si natural lasa urme si mai ales frustrari. Daca raspunsul Europei la lipsa unui hegemon si mai ales la imposibilitatea ca un actor major european sa devina acest hegemon a fost Uniunea Europeana, raspunsul Rusiei, hegemonul de "drept" - ca sa zic asa - nu poate fi decat construirea unei zone pe care sa o stapaneasca. Fiecare parte construieste mai mult sau mai putin artificial ceea ce ii lipseste, Europa isi inventeaza hegemonul si statul sau universal in timp ce Rusia isi construieste propria lume in care sa fie dominanta.

Fara indoiala ca Rusia este destul de mare si intinsa astfel incat sa acopere o larga diversitate de culturi diferite sau inrudite dandu-le totodata o identitate comuna. Astfel, desi Eurasia este o constructie ideologica care vine sa trateze frustrarile istorice ale Rusiei, ea nu este doar o constructie politica a unei elite frustrate ci si o idee care vine in intampinarea unor fenomene care se produc la nivelul maselor de oameni obisnuiti. In functie de forta si realitatea acestor fenomene, ele vor putea antrena si zone si populatii aflate astazi catre periferia zonei de influenta ruseasca, sa zicem zona Orientului Mijlociu, Siria si chiar Iran. Nu este o piedica existenta unor religii diferite ci mai important este felul in care reprezentanti ai religiilor, etniilor si culturilor diferite se pun de acord in mod spontan despre felul in care se fac anumite lucruri in lumea pe care o impart. 

Totusi, constructia eurasiatica nu se poate face din nimic, are nevoie de un suport ideologic. Iar daca Europa i s-a refuzat Rusiei, Rusia este nevoita sa caute alte radacini si alta legitimitate. Si unde se pot gasi aceste radacini daca nu in Bizant si in mostenirea crestina ortodoxa? Pentru o tara crestin-ortodoxa cu pretentii de hegemonie in lumea ei ispita imperiala bizantina este de neinlaturat si de neocolit. Este fireasca. De aceea zonele de crestinatate ortodoxa si zonele in care in mod istoric crestinismul ortodox si cel de alte rituri orientale s-a manifestat si se manifesta vor fi vizate de Rusia in expansiunea ei.

Problema Rusiei este ca in incercarea sa de a deveni dupa modelul bizantin creatoarea si totodata hegemonul propriei civilizatii ea isi este propriul si cel mai puternic dusman. Dusmaniile istorice pe care le-a acumulat o vor impiedica la fiecare pas pe care va dori sa il faca. Oricat de solidare se vor putea simti diversele popoare din zona ei de interes cu cauza Rusiei, ele nu au cum sa uite nedreptatile istorice la care au fost supuse de catre aceeasi (desi alta) Rusie. Si aici este prima greseala pe care o face Rusia dar mai ales rusii. Adoptand o ideologie care se doreste de factura crestina, ba chiar ortodoxa, uita prea lesne ca la temelia ei ar trebui sa stea smerenia si slujirea celuilalt, dupa spusele Mantuitorului, ca cel care doreste sa devina cel mai mare intre frati sa fie el cel mai mic slujindu-le tuturor. Pentru aceasta, pana cand Rusia nu isi va cere in mod sincer iertare pentru nedreptatile trecutului, ea nu va fi credibila. Poate ca decretul dat ieri de Putin de reabilitare a tuturor tatarilor din Crimeea este un inceput, dar este nevoie de o constanta in astfel de gesturi si mai ales fara un folos politic imediat. De asemenea este absolut necesara o rupere nedisimulata de trecutul sau "european" revolutionaro-filozofic. Nu poti sa declari sfinti pe ultimii tari Romanovi in timp ce il tii pe calaul lor impaiat la Kremlin. Nu poti sa te adresezi populatiei tarilor pe care le consideri ca fiind din zona rusa cu un mesaj crestin opus valorilor actuale ale Europei in timp ce purtatorii acestui mesaj sunt la nivel politic partidele comuniste. 

Cat timp Vladimir Ilici Lenin ramane un simbol al noii Rusii, Rusia insasi nu este pregatita pentru misiunea pe care prea rapid si-a asumat-o si nu va fi crezuta in sinceritatea demersurilor sale.  


joi, 20 martie 2014

Breaking news!

Acest comentariu la un articol de pe Yahoo!News mi-a placut atat de mult ca nu m-am putut abtine sa nu-l postez mai jos:

  • Breaking News!!! Violent protests in Mexico. The U.S. friendly government faces imminent overthrow by the Chinese backed violent protesters. The Mexican government is facing accusations of extreme corruption and being in paid service of Washington. China has denied being behind the coup attempt but bugged telephone conversations between Mexico and Beijing reveal China's wishes on whom they'd like see as their preferred leaders. The coup leaders have been promised billions of dollars by China in return for Mexico allowing the establishment of a Chinese naval base and to place missiles on the border with America. China is demanding that the coup violent protesters been seen as legitimate. Meanwhile, Chinese tycoons are busy taking control of Mexico's state assets along with American owned businesses; privatizing them and getting ready to sell them at great profits to themselves.
    Ask yourself, if this scenario really played out, what would the U.S. do???

Originalul poate fi gasit aici, postat de Herbert.

luni, 17 martie 2014

Putin muta si castiga. Ziua in care istoria se poate rasuci

Crimeea este ruseasca. Fara discutie. Rusia si Putin nu vor renunta la ea si nici Crimeea nu va renunta sa fie ruseasca.

http://abcnews.md/ultima-ora-rusia-recunoaste-oficial-independenta-republicii-crimeea-decret-semnat-de-presedintele-putin/

Kosovo se razbuna astazi, indiferent ca americanilor si germanilor nu le convine. Sunt din ce in ce mai multe voci cu ecou care se pronunta astfel.

http://www.lefigaro.fr/vox/monde/2014/03/17/31002-20140317ARTFIG00067-kosovo-crimee-deux-poids-deux-mesures.php

Si acum, ce propune Putin pentru mai departe? O noua intelegere asupra Ucrainei, cu garanti Statele Unite ale Americii, Uniunea Europeana si Rusia. Noua intelegere ar trebui sa impuna Ucrainei neutralitatea militara si politica. In schimbul neutralitatii reale a Ucrainei Putin este gata sa recunoasca orice conducere la Kiev. Ca punct de negociere ar mai fi si limba rusa ca limba oficiala a tarii, ma rog, a doua si autonomie mai mare a regiunilor.

http://www.b92.net/eng/news/world.php?yyyy=2014&mm=03&dd=17&nav_id=89676

Mira pe cineva sau scandalizeaza pe cei de bun simt cererile Rusiei? Nu cred. Cati dintre noi ne gandeam la Ucraina acum 25 de ani ca la un stat aparte si nu o regiune a Rusiei? Ramane de vazut daca americanii accepta sau nu.

Sa zicem ca nu accepta. Europa sta pe un butoi de pulbere. Scotia vrea sa iasa de sub umbrela Regatului Unit; Catalunia vrea sa fie independenta; belgienii nu se inteleg prea bine intre ei; Ungaria se vrea din nou mare; pana si Italia se viseaza din nou pe bucatele, Venetia dorindu-se din nou republica.

http://www.bbc.com/news/world-europe-26604044

Lui Putin nu-i trebuie decat sa aprinda chibritul, culmea, inchizand gazul. Ce ar fi Germania fara gazul Rusiei? Fara Germania ce ar mai tine pe loc Europa?

Ce va face America, va merge la razboi cu Rusia? Daca nu se implica direct, nici o sansa ca cineva sa invinga Rusia. Daca se implica, e in stare America sa invinga Rusia pe pamant si nu in aer? Si Germania celui de-al treilea Reich avea suprematie aeriana. Cat va costa pe americani o victorie? Cat va costa pe toata lumea o infrangere?

Dar sa zicem ca americanii accepta propunerea Rusiei. Fara indoiala, Rusia castiga ceea ce si-a dorit. Dar ceea ce isi doreste Rusia acum este ceva istoric, un moment de rascruce. Rusia isi delimiteaza singura granita de vest. Rusia singura nu vrea sa merga mai departe. America ar face bine pentru ea si pentru toata lumea sa accepte. America isi poate reveni dintr-o infrangere diplomatica. Nu trebuie sa o forteze sa devina o alta infrangere militara. Caci daca America refuza, a doua zi restul Ucrainei va avea parte de acelasi scenariu ca si Crimeea. Si vor deveni rusesti, ceea ce si sunt.

Granita pe care astazi Rusia si-o traseaza singura este semnul ca Eurasia este pe cale sa devina realitatea unei noi civilizatii. Peste zeci sau sute de ani, ziua in care Putin a cerut o Ucraina neutra va deveni subiect de dezbateri istorice.

Iar pe termen scurt, daca America vrea pace in Europa, atunci nu are decat sa incurajeze faramitarea Germaniei. Oricum se va intampla asta mai devreme sau mai tarziu, e in ADN-ul european sa isi modifice mereu granitele si teritoriile. Si numai o Germanie unita si puternica a dat nastere unor dezastre mondiale, pentru ca puterea ei sugruma pe cei pe care se intemeiaza.

http://www.spiegel.de/international/germany/author-calls-for-bavarian-independence-a-854157.html

http://www.prospectmagazine.co.uk/magazine/the-prussians-are-coming/#.Uydg4qiSwt8










joi, 13 martie 2014

Se va descurca Traian Basescu?

Ungaria nu vrea Transilvania. Transilvania nici nu a fost vreodata Ungaria. A fost doar un principat, uneori independent, alteori autonom, in care regatul Ungariei a avut o influenta majora, dar a fost si major influentat de Transilvania. As spune ca pentru pacea si linistea Ungariei, Transilvania ar trebui sa nu apartina Romaniei, ar fi suficient sa fie doar o zona de vasalitate a statului ungar.

Moscova nu are nevoie de Romania toata in granitele ei actuale pentru a-si urmari drumul ei istoric catre sud, spre Marea Mediterana. E suficient culoarul format din Moldova si Campia Romana pentru a trece in Banatul sarbesc si apoi mai departe. Oful Rusiei de secole bune este ca Bosforul stapanit de turci o condamna sa fie prizoniera vastei sale intinderi catre nicaieri. Asa ca pentru a nu se complica prea mult lucrurile, ar fi mult mai profitabil pentru Rusia sa ocoleasca Bosforul.

Europa franco-germano-olandeza nu are nevoie de Romania deloc, in special de zone ca Oltenia si nordul Moldovei unde se gasesc polii saraciei in Uniunea Europeana. Felul in care romanii fac afaceri si politica le repugna total; ba, chiar si mizeria de la noi este pentru ei de neinteles, iar exportul de tigani de la noi, de o cu totul alta factura decat cei de la Gipsy Kings, este o pacoste enorma. O zona tampon intre Rusia si Europa civilizata, un fel de antreu unde se lasa incaltarile murdare la usa ar fi de dorit pentru Europa spatiului Schengen, iar Transilvania ar fi numai buna pentru acest rol.

Gurile Dunarii se pot negocia, asa cum s-a facut intotdeauna astfel incat toata lumea sa aiba de castigat.

Acum ca toate partile implicate s-au inteles, ce mai cautam noi aici pe harta? Cumva, strategii de la Washington au ramas convinsi ca dusmanul lor de moarte ramane Rusia si dupa ce URSS a disparut. Poate ca fiind constienti de marea putere a Rusiei de a negocia sfere de influenta contra petrol si gaze, plus o piata de desfacere importanta pentru firme europene interesate, americanii s-au temut ca Europa - si in special Germania - va iesi de sub aripa lor ocrotitoare si si-o va lua iar in cap asa cum a facut-o de doua ori in secolul trecut. Conteaza mai putin ce au gandit cei de la Washington, ideea e ca americanii au venit in sfarsit. In intentia lor de a opri Rusia in drumul ei spre sud, au ocupat Romania cu McDonalds si KFC plus doua baze militare si, mai nou, niste platforme de foraj pe mare si pe uscat.

Iar zona tampon a fost impinsa mai departe, in loc de Transilvania va fi Moldova.

A urmat insa de curand gafa enorma, desi nu inimaginabila, a americanilor in Ucraina. Ce s-au gandit ei, ca ar fi cazul ca pe nepusa masa si complet nepregatiti sa provoace ursul in usa barlogului sau. Dar sa ne intoarcem la Traian Basescu al nostru si sa vedem cum geopolitica asta mare isi lasa umbra de acolo din sferele ei inalte aici pe pamant, atingandu-ne pe noi, muritorii de rand.

Traian Basescu a castigat intai detasat alegerile din 2004. A fost sustinut de popor la prima suspendare, apoi a fost nevoit sa "castige" la Paris alegerile din 2009. Apoi a apelat la toti greii din UE ca sa scape de furia populara de la a doua suspendare si adaugand ajutorul dezinteresat(?) al CCR pentru a respecta formalitatile a reusit sa isi fenteze inamicii si poporul. Astazi, sunt unii care ii numara AMR-ul la Antena 3. Mie mi-e tare teama ca Traian Basescu nu si-l numara la randu-i si daca exista vreo situatie care sa-i permita "constitutional" sa sara peste alegerile din noiembrie pentru a-si mai prelungi sederea la Cotroceni, o va face cu siguranta. Asa arata trendul.

De cand a intrat in politica, Traian Basescu a demonstrat ca stie cum sa se intoarca pe neasteptate impotriva celor care i-au fost prieteni si tovarasi de pahar si l-au sustinut; de asemenea a demonstrat ca se poate intelege foarte bine in acte si contracte cu cei pe care pe fata ii injura. Ii arata degetul lui Putin dar se intelege cu Gazpromul prin notariatul fiica-sii; terfeleste pe jos cu Victor Viorel Ponta, dar face cu el pacte de coabitare si il numeste prim-ministru de trei ori. Mai nou, dupa ce s-a pupat cu liderii maghiari si a inchis ochii la matrapazlacurile lor, inclusiv la bazele de antrenament Jobbik din HarCov finantate de la bugetul institutiilor statului roman, contra sustinere politica impotriva propriului popor de etnie romaneasca, acum a gasit cu cale sa se rasteasca la ei, amenintandu-i cu niste legi aspre si expulzarea din Romania. Desigur, de Laszlo Tokes si de declaratiile acestuia in Parlamentul European a uitat sa se ia si nici decoratia Steaua Romaniei nu se grabeste sa i-o retraga. Presupun doar ca inca nu-i momentul.

Adica noiembrie e inca departe.

Din pacate, ziua maghiarilor este acum in martie si tot in martie au ei si alegerile parlamentare pentru Parlamentul de la Budapesta. Adica e cam devreme si pasii pana in noiembrie trebuie calculati cu atentie. Rusia are tot interesul ca aici sa se produca niscaiva tensiuni interetince care sa duca la varsare de sange. Mai intai ca le da de lucru celor din UE care se grabesc sa nu iasa din cuvantul fratelui mai mare si le da ceva de rumegat americanilor. De ce sa stea ei linistiti cand pot avea probleme in spatele frontului? Traian Basescu ar avea si el de castigat din asta, pentru ca intr-o tara aflata in razboi civil sau cel putin in pragul unuia, legea i-ar putea permite sa renunte la alegeri. Americanii ar fi de acord imediat daca totodata Traian Basescu le-ar demonstra si ca poate sa mentina ordinea - si nu ma refer la ordinea de drept - astfel incat ei sa-si poata vedea mai departe de razboiul lor cu Rusia si de gazele de sist; poate si de ceva aur.

Cum spuneam, singura mare problema a lui Traian Basescu este sincronizarea. Martie - noiembrie este o perioada destul de mare in unele cazuri, mai ales cand trebuie sa manevrezi si sa stapanesti oameni cu sangele aprins si nervii navalnici. Mai e apoi si saracia din tara care poate exploda... ca doar nu degeaba se opune ACUM Traian Basescu impunerii unor noi taxe de catre guvern.

Cum spuneam, se va descurca pana in noiembrie Traian Basescu?

marți, 11 martie 2014

Ucraina sau inceputul sfarsitului pentru America*

Nu cred ca e cineva care se indoieste de aportul american in criza din Ucraina. De la celebrul "Fuck the EU" si pana la navele de razboi americane din Marea Neagra si avioanele F16 din Polonia, a devenit extrem de vizibil faptul ca situatia incordata din Ucraina nu se datoreaza atat Europei** cat Americii. Greu, greu este de inghitit galusca din Siria pe care pozitia fara echivoc a lui Putin le-a servit-o americanilor. Dar (a cata oara in istorie?), se dovedeste ca orgoliul este vecin cu prostia.

In Siria, daca ne gandim ca meciul a fost Obama vs. Putin, atunci Putin a castigat detasat. Nu multi au sesizat totusi ca in acest meci Rusia a pierdut in timp ce America a avut de castigat. Siria, ultimul aliat al Rusiei, a fost nevoita sa accepte un control "international" asupra armamentului sau in schimbul pastrarii suveranitatii si legitimitatii conducerii politice a tarii si, desigur, a pastrarii bazei militare rusesti de la Tartus. Obama o fi iesit el putin mototolit din toata chestia, insa prestigiul Americii si forta ei ramasesera intacte. Dar, cum de la extaz la agonie nu-i de cele mai multe ori decat un pas, iata ca America l-a facut in Ucraina.

Trecand si peste vointa Europei si peste orice urma de precautie, America l-a provocat teribil pe Putin incercand sa ia Rusiei de sub control un teritoriu care nu numai de facto ii aprtine, dar si de care este legata in mod traditional si istoric. Obama, incercand sa ii dea sah lui Putin, a provocat de fapt intreaga Rusie, adica ceva mai mult decat este Federatia Rusa intre granitele sale de astazi. Putin nu mai este de data aceasta numai Putin, el este Rusia cu totul. De aici si mesajul categoric ca nu va ceda sub nici o forma ceea ce apartine Rusiei. Putin - si prin aceasta intelegand Rusia - este gata sa se lupte pentru Ucraina indiferent de consecinte. Iar acest lucru trebuie subliniat: indiferent de consecinte.

Ca noul razboi va fi rece sau cald, e mai putin important. Ideea e ca acest razboi Rusia il va duce in mod clar pana la capat. Chiar daca istoria ne arata cam ce se intampla cu imperiile care indraznesc sa atace Rusia la ea acasa, se desprind teoretic doua posibilitati de final: Rusia castiga si isi pastreaza Ucraina sau va fi invinsa definitiv si total.

Daca Rusia invinge in acest conflict, atunci perceptia publica asupra micii victorii americane din Siria se va pierde definitiv iar infrangerea personala a lui Obama se va transfera rapid asupra Americii. Cu doua infrangeri din partea Rusiei intr-un interal atat de scurt de timp, cu un Afganistan de unde se retrage fara sa fi repurtat macar o victorie militara cu adevarat demna de mentionat, cu un Irak pe care l-a coplesit militar dar in care a pierdut controlul fiind nevoita sa se retraga pentru a nu fi implicata intr-o lupta fara sfarsit, puterea americana ar incepe sa arate cam subred. Ce-i mai important, perceptia aceasta ar putea sa fie prezenta chiar in ochii publicului american. Ar slabi destul de mult puterea federala care pentru a-si pastra influenta va fi nevoita sa devina tiranica. Cu timpul, acest lucru o va subrezi si mai mult intrucat se va rupe singura de baza legitimitatii sale, pe cand Rusia va iesi intarita intrucat a castigat pornind cu sansa a doua.

Daca Rusia este in cele din urma invinsa, militar sau economic, conteaza mai putin, America nu va iesi din acesta lupta mai intarita. Este clar ca Rusia isi va vinde pielea scump iar o victorie ii va costa destul de mult pe americani. Avand interese inca nerezolvate prin Orientul Mijlociu si prin multe alte locuri pe planeta, Americii ii va fi din ce in ce mai greu sa faca fata tuturor fronturilor pe care le-a deschis tocmai pentru a-si satisface niste nevoi imediate fara a avea o imagine clara despre ce se poate intampla pe termen lung. Iar pe termen lung, la colt, e China.

Observ, cu satisfactie intelectuala, pentru placerea jocului, cum in criza din Ucraina China se declara de o neutralitate perfecta. Nu se baga, nu se implica, ca si cum Ucraina nu exista pentru ea. China a inteles ca Putin se va bate. Oricum va fi, America, principalul ei rival din Pacific, va iesi stramb din acest episod. Ba chiar si Rusia, oricat de intarita ar putea sa termine conflictul, tot va fi putin obosita... avand nevoie de ceva "masaj" chinezesc pentru a se reface.

Unde gresesc americanii? Repet acum a n-a oara: se impotrivesc destinului lor a carui implinire este in Pacific. Pana la Ucraina aveau toate datele necesare pentru a deveni nucleul si liderul civilizatiei pe care fostele colonii britanice au reusit sa ii dea nastere in Pacific. De aici incolo le va fi mult mai greu. In schimb nu reusesc decat sa aprinda scanteia unei noi lumi care se va crea in cele din urma aici pe ruinele vechiului Bizant si care va include in cele din urma toate zonele crestinatatii orientale, sau cel putin asa vad eu acum lucrurile. Poate ca nu-i deloc intamplator ca s-a fixat deja si o data pentru Sinodul pan-ortodox in 2016 care se va tine la Constantinopol (Istanbul) dupa mai bine de o mie de ani in care nu s-a mai intrunit. Eu cred ca este semnul ca o noua lume incepe sa se coaguleze aici la intrepatrunderea Balcanilor cu Asia, iar un catalizator pentru aceasta lume va fi Rusia, invinsa sau invingatoare in Ucraina.




______________________________________________
*America, adica ceea ce este cunoscut sub numele de Statele Unite ale Americii si nu continentul America.
**Europa, adica ceea ce numim indeobste Uniunea Europeana si nu continentul Europa

sâmbătă, 1 martie 2014

Daca as fi Vladimir Putin: Fuck the EU si chiar mai mult decat atat

Nici nu s-au stins bine ecourile scandalului cu interceptarile facute de agentiile guvernului american asupra telefoanelor liderilor europeni, ca se si auzi ritos din gura Victoriei Nuland, "Fuck the EU". Nu cred, si nu sunt singurul, ca nu a vrut sa se auda. Nu e in spiritul american sa isi ascunda sentimentele. Putin le pasa ce cred ceilalti ca dezvaluie. Asa ca Victoria Nuland a spus-o clar. Si drept urmare europenii au fost dati deoparte imediat dupa ce si-au incasat-o de la ucrainieni la Vilnius. Au inteles cat de mici si neinsemnati sunt, adica niste slugi netrebnice si nepricepute cand vine vorba sa faca ei ceva pentru interesele americane.

Siria a fost o imbucatura care si acum mai sta in gatul lui Obama. Daca cineva s-a intrebat ce urmeaza sa faca americanii, iata ca Ucraina este acum raspunsul. Scenele acelea de impotenta a fortelor de ordine de la Kiev au fost un semnal la inceputul tulburarilor. Cand situatia a escaladat si cand pana si lunetistii lui Ianukovici s-au predat a fost mai mult decat pe fata ca acolo jos in strada au fost ceva mai mult decat oameni nemultumiti. O multime nepregatita nu se poate opune cu succes fortelor de ordine daca acestea nu sunt sabotate din interior fie macar de incompetenta. Ianukovici avea insa toate datele necesare pentru ca pana si oamenii lui sa-l paraseasca, rusii au gresit ca l-au sustinut pe el. Puteau, ma gandesc, ca la cat e de mare Ucraina aia, sa gaseasca pe altcineva.

Americanii au supralicitat mergand pana in curtea Rusiei si incercand sa-i fure poarta. Au scos-o din tatani, e drept, dar la fel au facut si cu Putin. Si el e scos din tatani. Acum, nu sunt sigur ce va face. E clar ca vrea sa rupa Ucraina daca nu o poate avea pe toata. Dar asta e prea brutal si prea direct. Desi i se potriveste, parca tulburarea asta singura nu are prea multe sanse sa-i aduca vreun avantaj. Nu stiu Putin ce va face, dar daca eu as fi el, ma gandesc ca s-ar putea intampla urmatoarele: Catalunia sa-si declare independenta fata de Spania, la fel si Scotia, poate chiar si Irlanda de Nord, fata de Marea Britanie; Belgia ar incerca inca o data sa se separe intre valoni si flamanzi, ca sa nu mai stie Bruxelles-ul a cui capitala este. Dar acestea sunt prea departe, asa ca ma gandesc ca s-ar mai putea intampla ca sarbii sa nu mai tina cont de granita cu Kosovo iar parlamentul sarb, sub o masiva presiune venita din strada, sa declare din nou ca detine controlul asupra Pristinei, hotarand trimiterea de trupe acolo. Iar maghiarii din Transilvania musai ar cere autonomie deplina, cam cum e acum in Crimeea, cu protectorat de la Budapesta, de data aceasta fiind insa foarte, dar foarte hotarati sa si obtina ceea ce revendica. Daca Putin n-a fost pregatit pentru ca toate acestea sa se intample, atunci e putin cam grav pentru el, ca doar nu-i de ieri in fruntea Rusiei si a ajuns acolo venind si din structuri.

Desigur, in urmatoarele saptamani, ca se intampla sau nu altceva, republicile musulmane din sudul Rusiei si de prin Caucaz vor exploda. Talibanii din Pakistan au cerut o sa ia o pauza (http://news.yahoo.com/video/taliban-announces-cease-fire-200548232.html) iar Cecenia atat asteapta, chiar daca cecenii de rand nu asteapta nimic. Si ma gandesc atunci ca ar fi de ajutor ca Putin sa declare si el ca este de acord cu pretentiile Chinei in Pacific si ca daca insulele acelea vor fi pricina de razboi intre China si Japonia, la primul glont american, va interveni si Rusia sustinand China. In fond, daca Obama se pronunta asupra independentei Ucrainei, de ce nu s-ar ingrijora si Putin de independenta Californiei sau, de ce nu chiar a Texasului. Sunt semne ca ar cam fi cazul:

http://bigstory.ap.org/article/court-school-can-ban-us-flag-shirts-safety

http://texnat.org/index.php/upcoming-events/g-4-4vknr62bmbsr83juucd552mau4@google.com_201403021900

Desigur, eu nu sunt Vladimir Putin si nimic din toate acestea nu se va intampla. Sau ar fi doar o pura coincidenta. Important este totusi ca si in acest scenariu alegeri prezidentiale in Romania nu vor mai avea loc.

P.S.
Sa zicem ca Europa sare in aer (desigur, din causa Rusiei). O multime de bani vor fugi din Europa aiurea in lume. Care in Statele Unite, care in Asia, in special in China, Indonezia si Vietnam, care - de ce nu - in Rusia, macar cei ai rusilor. Euro cade, dolarul salta bine. In economia americana intra din nou valuta, acum bani curati si sanatosi, netipariti de FED. Pretul la petrol si gaze naturale nu numai ca va creste, dar va creste in dolari, o moneda din ce in ce mai puternica. Rusia n-ar zice nici ea ca nu-i place.
Sarman continent nenorocit! Degeaba tine Europa coda pe sus cand a devenit dezirabil ca ea sa arda. Ce o va mai tine? Merkel? Hollande? Cine va mai auzi de ei... cine isi va mai aminti...



luni, 17 februarie 2014

Panait Istrati vs. Victor Hugo

Am aflat de curand de ce la 15 ani nu am putut sa-l citestc pe Panait Istrati. Nu imi placea deloc si am hotarat atunci ca nu merita sa citesc mai departe un singur rand din ce a scris braileanul. Avem in jur de 15 ani si la varsta aceea cautam in carti povestea lor, iar la Panait Istrati nu gaseam ceea ce voiam. Am gasit-o acum: povestea la Panait Istrati este chiar in personajele sale. De aceea Panait Istrati nu are nevoie de multe pagini pentru a spune povesti la fel de mari ca in romanele foileton. Nu trebuie sa cunosti nemijlocit faptele ci e suficient sa ajungi sa cunosti oamenii ca sa ajungi sa le intelegi si sa le cunosti viata.

Fara indoiala, Codin este un Jean Valjean autohton, lumea lor este insa in oglinda. Spre deosebire de cel original, Codin nu are de luptat o viata impotriva unui Javert fanatic, nu al datoriei, cum s-a spus, ci al preconceptiei despre felul neschimbator al omului, un om hotarat sa scape societatea de raul ce nu poate fi indreptat, un om extrem de principial, de-a dreptul obtuz, insa dispus in cele din urma sa inteleaga si sa-si asume vina intregii sale vieti; ci Codin are de infruntat o lume al carei singur principiu este domnia asupra momentului, o lume care nu este dispusa sa isi asume, nici ea nici cei care o compun, spre deosebire de Javert, vreo responsabilitate, vreun tel sau vreo recunostinta. Ca si Jean Valjean la Victor Hugo, cel care se schimba este Codin, dar in celalalt sens, in timp ce neschimbat ramane doar adversarul sau, lumea in care traieste. De remarcat ca Javert este totusi un om bun care staruie in greseala fara sa o inteleaga, sfarsind insa prin a o intelege, in timp ce lumea lui Codin este o lume rea care sfarseste facand paradoxal un bine omorand cu si din rautate raul pe care tot ea il nascuse dar mai ales il prefacuse.
Si la Hugo si la Istrati mor in final personajele in care se da o lupta interioara. Dar daca Hugo isi omoara pesonajul Javert, in mod simbolic omorand raul pe care acesta deja nu il mai putea face, lumea lui Istati omoara la propriu un Codin dispus din ce in ce mai mult sa se lase vrajit raul din ea. Javert moare pentru ca in lumea lui viata sa nu mai avea sens, in timp ce Codin este omorat pentru ca viata sa abia incepea sa aiba un sens in lumea in care traieste. Pentru Istrati, Javert este imposibil in timp ce Jean Valjean este declarat invins pentru ca lumea lui Istrati nu este spectatoare la drama pesonajelor, vazandu-si cumva de ale sale, nu personajele se implica in viata lumii ci lumea se implica in viata personajelor.

Nu ma pot opri sa fac si o paralela intre jupan Thenardier si Kir Nicola. Si in cazul lor situatia este inversata desi asemanatoare. Dar daca Thenardier este judecat de lume dupa ceea ce arata ca este, Kir Nicola este judecat de oameni dupa ceea ce sunt cei care il judeca. Iata de ce amandoi sunt niste ticalosi, dar substantial diferiti. Amandoi pastreaza aceeasi distanta intre ei si restul lumii dar, din nou, lumea este cea care face diferenta prin modul in care ea se implica in viata lor. Desigur, poate si datorita acestui fapt, Cosette nu poate exista in lumea lui Panait Istrati, caci suferinta Cosettei nu ar fi scapat unei lumi foarte atente la tot ce ar putea sa-i fie ascuns. Cosette insasi s-ar fi transformat prin contactul cu o astfel de lume care i-ar fi dat probabil destule ocazii de a nu mai fi Cosette.

Si daca lumea lui Victor Hugo este a sa in intregime, chiar daca inspirata, lumea lui Panait Istrati este de aceasta data o lume reala, care exista si care nu l-a citit pe Victor Hugo, dar inca mai traieste in noi si este la fel sau chiar mai mizerabila.