Postare prezentată

Etica capitalistă și spiritul ortodoxiei

"Biserica fiind sobornicească în toate părțile sale, fiecare dintre mădularele sale - nu numai clerul, ci și fiecare laic - este chemat...

vineri, 25 martie 2011

Finante-banci. Cursul scurt pentru scolari.

Partea I - Creditul in valuta.

Intr-o tara erau odata trei oameni (cu siguranta erau mai multi, dar acum ne intereseaza numai acestia trei). Fiecare muncea pentru el si se gospodarea cum putea el mai bine. Se mai ajutau intre ei, ca vecini buni ce erau, cand unul sau altul aveau o treaba mai grea de dovedit.
Apoi, intr-o zi, a venit o banca si le-a zis: "Dar voi nu aveti bani!"
"La ce ne-ar folosi?", intrebara oamenii.
"Sa va dezvoltati, sa aveti mai putine nevoi, sa puteti investi in bunastare si sa produceti mai mult astfel incat ceea ce aveti si ceea ce produceti sa va ajunga mai mult si sa va simtiti mai bine. Intr-o propozitie, sa va imbogatiti."
"Bine, " raspunsera ei, "si cum sa facem sa ne imbogatim?"
"Sa luati bani de la noi.", raspunse banca. "Sa va imprumutati. Uite, noi avem 3000$ si va dam la fiecare cate 1000$ cu imprumut. Pentru ca ne bazam pe voi si va acordam increderea noastra, va cerem o dobanda de 10%. Dar ce e 10% fata de cat o sa aveti in plus daca luati acesti bani?! Mai mult, nu trebuie sa ne dati toti banii odata inapoi, puteti sa o faceti esalonat, in rate, e mai usor asa."
Iar oamenii au luat banii. Au inceput sa produca si au inceput sa isi vanda intre ei ceea ce produceau. Cumparau unul de la altul si apoi adaugau munca lor si cu ce produceau mergeau la piata sa vanda, sa faca bani pentru ei si pentru a-i da inapoi bancii.
Astfel, primul om a reusit si a platit la termen toata datoria inclusiv dobanda, 1100$. Al doilea si el la fel, a platit bancii inapoi tot ce-i datoara, 1100$. Al treilea insa, oricat s-a straduit mai mult de 800$ nu a putut plati. Nici nu avea de unde, banca le daduse cu totul 3000$, alti bani nu mai erau.
Dar banca i-a zis: "Omule, noi ti-am dat tie 1000$, iar tu te-ai angajat sa ne dai noua inapoi intreaga suma plus dobanda. Am fost intelegatori cu tine si nu ti-am cerut toti banii odata, dar tu nu vrei sau nu poti - pentru noi tot aia e! - sa ne dai inapoi nici macar imprumutul, darmite dobanda!"
"Bine, dar nu mai sunt bani, nu mai am de unde sa va dau!" a spus omul.
"Nu-i treaba ta ce facem noi cu banii nostri, omule", a spus banca. Uite, ceilalti au putut sa se tina de cuvant si si-au onorat contractul. Ce contract am avut noi cu ei e treaba noastra cu ei, nu te preocupa pe tine. Noi tie ti-am dat 1000$ si te-ai angajat sa ne dai inapoi 1100$. Ne-ai inapoiat 800$ si mai ai o datorie de 300$. Daca nu ne dai banii, noi trebuie sa ne recuperam investitia pe care am facut-o cu tine. Iti vom executa proprietatile, vom vinde ceea ce ai sa ne recuperam banii."
Zis si facut, banca trecu la executarea silita a debitorului. Pentru a-i vinde lucrurile a organizat o licitatie unde i-a chemat pe ceilalti doi sa participe.
"Iata," le-a spus banca, "aceste lucruri pot fi ale voastre. Trebuie numai sa le cumparati."
"Cu ce?" raspunsera oamenii, "ca noi bani nu mai avem, ti i-am dat tie pe toti, asa cum ne-a fost intelegerea..."
"De aceea suntem noi aici." a raspuns banca. "Va putem da un imprumut."



Partea a II-a - Creditul in lei

Intr-o tara erau odata trei oameni. Fiecare muncea pentru el si se gospodarea cum putea el mai bine. Se mai ajutau intre ei, ca vecini buni ce erau, cand unul sau altul aveau o treaba mai grea de dovedit.
Apoi, intr-o zi, a venit Statul si le-a zis: "Dar voi nu aveti bani!"
"La ce ne-ar folosi?", intrebara oamenii.
"Sa va dezvoltati, sa aveti mai putine nevoi, sa puteti investi in bunastare si sa produceti mai mult astfel incat ceea ce aveti si ceea ce produceti sa va ajunga mai mult si sa va simtiti mai bine. Intr-o propozitie, sa va imbogatiti."
"Bine, " raspunsera ei, "si cum sa facem sa ne imbogatim?"
"Noi facem o banca si tiparim niste bani pe care ii dam acestei banci sa ii administreze. Apoi de la banca puteti sa va imprumutati. Uite, noi vom tipari 3000 lei si voi puteti lua fiecare fiecare cate 1000 lei cu imprumut. Pentru ca ne bazam pe voi si va acordam increderea noastra, va cerem o dobanda de 10%. Dar ce e 10% fata de cat o sa aveti in plus daca luati acesti bani?! Mai mult, nu trebuie sa ne dati toti banii odata inapoi, puteti sa o faceti esalonat, in rate, e mai usor asa."
Iar oamenii au luat banii. Au inceput sa produca si au inceput sa isi vanda intre ei ceea ce produceau. Cumparau unul de la altul si apoi adaugau munca lor si cu ce produceau mergeau la piata sa vanda, sa faca bani pentru ei si pentru a-i da inapoi bancii.
Astfel, primul om a reusit si a platit la termen toata datoria inclusiv dobanda, 1100 lei. Al doilea si el la fel, a platit bancii inapoi tot ce-i datoara, 1100 lei. Al treilea insa, oricat s-a straduit mai mult de 800 lei nu a putut plati. Nici nu avea de unde, banca le daduse cu totul 3000 lei, alti bani nu mai erau.
Dar banca i-a zis: "Omule, noi ti-am dat tie 1000 lei, iar tu te-ai angajat sa ne dai noua inapoi intreaga suma plus dobanda. Am fost intelegatori cu tine si nu ti-am cerut toti banii odata, dar tu nu vrei sau nu poti - pentru noi tot aia e! - sa ne dai inapoi nici macar imprumutul, darmite dobanda!"
"Bine, dar nu mai sunt bani, nu mai am de unde sa va dau!" a spus omul.
"Nu-i treaba ta ce facem noi cu banii nostri, omule", a spus banca. "Uite, ceilalti au putut sa se tina de cuvant si si-au onorat contractul. Ce contract am avut noi cu ei e treaba noastra cu ei, nu te preocupa pe tine. Noi tie ti-am dat 1000 lei si te-ai angajat sa ne dai inapoi 1100 lei. Ne-ai inapoiat 800 lei si mai ai o datorie de 300 lei. Daca nu ne dai banii, noi trebuie sa ne recuperam investitia pe care am facut-o cu tine. Iti vom executa proprietatile, vom vinde ceea ce ai sa ne recuperam banii."
Omul suparat s-a dus la Stat si i-a zis: "Iata, banca careia i-ai dat bani sa ma imprumute vrea sa imi ia tot ce am agonisit. Dar eu nu mai am bani sa-i dau inapoi si nici bani nu mai sunt, caci 3000 lei a dat, 3000 lei a luat. Tu, Stat ma reprezinti, fa ceva e de datoria ta sa gasesti o solutie."
Si Statul s-a gandit: "E adevarat ce spune omul si iata pe piata nu mai sunt bani. Dar banii nu sunt rai, iata azi toti cei trei au case mai mari, masini la poarta si haine mai bune. Pana si macarea e mai multa si mai gustoasa la ei pe masa. Deci cum lucruri sunt mai multe, atunci si bani ar trebui sa fie mai multi. Daca mai tiparesc bani suficienti sa acopere tot ce s-a adaugat la valoarea bunurilor de pe piata atunci nu fac altceva decat sa restabilesc un echilibru, nu fac nimic rau, din contra." Si Statul tipari banii.
Dar cand veni omul sa ia bani de la Stat, Statul spuse: "Cum sa iti dau eu tie, omule, bani pe nimic? Iata eu i-am tiparit astfel incat sa ajunga pentru toti, dar banul se munceste, nu se da degeaba. Iar banii mei sunt administrati de banca, la banca du-te". Iar omul se duse la banca.
De cum veni, banca il intreaba: "Tu omule, ai sa ne mai dai noua 300 lei, de ce vrei acum bani cand tu nici pe cei pe care ni-i datorezi nu ni i-ai dat?"
"Tocmai pentru ca nu mai am sa iti dau cei 300 de lei am venit la tine sa-mi dai banii pe care Statul i-a tiparit pentru mine. Pe aceia apoi ti-i voi da tie sa-mi achit datoria."
"Sigur" spuse banca, "iti vom da imediat cei 300 de lei pe care ni-i datorezi. Semneaza aici ca esti de acord sa te mai imprumutam cu 300 de lei cu aceeasi dobanda de 10%. Iata, ieri aveai sa ne mai dai 300 lei; azi tu ne esti dator cu 660 lei".