Așează vs. așază. Dacă vă pasă, îndrăzniți

Sâmbăta, parcă, la postul Antena 3 are emisiune o femeie bine intenționată cu privire la limba română, pe numele ei Ana Iorga. Dacă nu mă înșel în privința zilei, sâmbăta trecută a dezbătut problema lui așează vs. așază. Evident s-a poziționat de partea DEX-ului și ne-a spus ca e corect așază.

Fals.
Evident, este greșit, altfel nu mă oboseam să scriu ceva în seara aceasta.

Ca să demonstram greșeala DEX-ului, a Anei Iorga și, probabil, a lingviștilor de la Academia Română care sunt preocupați de corectitudinea limbii române, dar nu se pricep prea mult la ea, trebuie să vedem cum au gândit problema. Mai întâi, cum arată în DEX, pe dexonline.ro conjugarea verbului a așeza:

așeza verb grupa I conjugarea I

verb (VT30) Surse flexiune: DOR		infinitiv	infinitiv lung	participiu	gerunziu	imperativ pers. a II-a
		(a) așeza	așezare	așezat	așezând	singular	plural
						așază	așezați
numărul	persoana	prezent	conjunctiv prezent	imperfect	perfect simplu	mai mult ca perfect
singular	I (eu)	așez	(să) așez	așezam	așezai	așezasem
	a II-a (tu)	așezi	(să) așezi	așezai	așezași	așezaseși
	a III-a (el, ea)	așază	(să) așeze	așeza	așeză	așezase
plural	I (noi)	așezăm	(să) așezăm	așezam	așezarăm	așezaserăm
	a II-a (voi)	așezați	(să) așezați	așezați	așezarăți	așezaserăți
	a III-a (ei, ele)	așază	(să) așeze	așezau	așezară	așezaseră

Tabelul este preluat în întregime de pe dexonline.ro. Am scris însă cu aldine ceea ce ei au considerat că este rădăcina (radicalul) cuvântului, pe coloana cu timpul prezent la modul indicativ. (Aceeași situație o găsim și la imperativ, dar nu m-am mai obosit). Am să încerc o reconstituire a modului lor de a gândi, a celor care au scornit această regulă.

Ei se leagă de necesitatea - în viziunea lor, o regulă - de a păstra radicalul în toate cazurile cât mai nealterat, dar ajung la concluzia că ne aflăm în fața unei alternanțe fonetice (!). Așadar, așaz este o alternață fonetică pentru radicalul așez.
Argumente ar fi, și chiar confuziile care se pot face cu regula de conjugare a unor verbe tot de conjugarea I, cum ar fi a lucra sau a trișa sunt argumente tot în favoarea lui așază și în detrimentul lui așează. Să vedem:

trișa verb grupa I conjugarea a II-a

verb (VT202) Surse flexiune: DOR		infinitiv	infinitiv lung	participiu	gerunziu	imperativ pers. a II-a
		(a) trișa	trișare	trișat	trișând	singular	plural
						trișează	trișați
numărul	persoana	prezent	conjunctiv prezent	imperfect	perfect simplu	mai mult ca perfect
singular	I (eu)	trișez	(să) trișez	trișam	trișai	trișasem
	a II-a (tu)	trișezi	(să) trișezi	trișai	trișași	trișaseși
	a III-a (el, ea)	trișează	(să) trișeze	trișa	trișă	trișase
plural	I (noi)	trișăm	(să) trișăm	trișam	trișarăm	trișaserăm
	a II-a (voi)	trișați	(să) trișați	trișați	trișarăți	trișaserăți
	a III-a (ei, ele)	trișează	(să) trișeze	trișau	trișară	trișaseră

Trecem peste eroarea de pe dexonline.ro care pune verbul a trișa la conjugarea a II-a deși infinitivul său se termină în -a, și vedem că pe coloana care ne interesează, dar și pe toate celelalte coloane, conjugările verbului a trișa păstrează nealterat radicalul triș.

La fel și verbul a lucra, cu aceeași greșeală pe dexonline.ro, și cu o de neînțeles variantă a doua, deși în definiții este dată ca regionalism:

lucra verb grupa I conjugarea a II-a

verb (VT201) Surse flexiune: DOR		infinitiv	infinitiv lung	participiu	gerunziu	imperativ pers. a II-a
		(a) lucra	lucrare	lucrat	lucrând	singular	plural
						lucrează	lucrați
numărul	persoana	prezent	conjunctiv prezent	imperfect	perfect simplu	mai mult ca perfect
singular	I (eu)	lucrez	(să) lucrez	lucram	lucrai	lucrasem
	a II-a (tu)	lucrezi	(să) lucrezi	lucrai	lucrași	lucraseși
	a III-a (el, ea)	lucrează	(să) lucreze	lucra	lucră	lucrase
plural	I (noi)	lucrăm	(să) lucrăm	lucram	lucrarăm	lucraserăm
	a II-a (voi)	lucrați	(să) lucrați	lucrați	lucrarăți	lucraserăți
	a III-a (ei, ele)	lucrează	(să) lucreze	lucrau	lucrară	lucraseră

lucra verb grupa I conjugarea I

verb (VT90)		infinitiv	infinitiv lung	participiu	gerunziu	imperativ pers. a II-a
		(a) lucra	lucrare	lucrat	lucrând	singular	plural
						lucră	lucrați
numărul	persoana	prezent	conjunctiv prezent	imperfect	perfect simplu	mai mult ca perfect
singular	I (eu)	lucru	(să) lucru	lucram	lucrai	lucrasem
	a II-a (tu)	lucri	(să) lucri	lucrai	lucrași	lucraseși
	a III-a (el, ea)	lucră	(să) lucre	lucra	lucră	lucrase
plural	I (noi)	lucrăm	(să) lucrăm	lucram	lucrarăm	lucraserăm
	a II-a (voi)	lucrați	(să) lucrați	lucrați	lucrarăți	lucraserăți
	a III-a (ei, ele)	lucră	(să) lucre	lucrau	lucrară	lucraseră

De ce l-am înroșit pe lucră: pentru că forma sa conjugată - ca regionalism - are aceeași formă cu așază, probabil răspunzând la aceeași regulă, repet, regională, deci nu proprie limbii literare sau, dacă vreți, standard.

Bun, până aici pare că domnii (și doamnele) răspunzători (respectiv răspunzătoare) de claritatea și corectitudinea limbii române au dreptate.
Ei bine, n-au. Regula lor se aplică la rădăcini (radicali) dintr-o silabă: triș, lucr etc. Așez este un radical din două silabe. Or, când avem două silabe, limba se comportă, evident, altfel, pentru că limba întâi vorbește, adică primul ei caracter este de oralitate. Acolo își creează (! -ează) regulile. (Și aici ar fi o discuție, dacă a crea este de conjugarea I, sau a II-a cum o dă DEX-ul, dar o lăsăm, nu are importanță pentru corectitudinea folosirii limbii române). Astfel avem verbele a cuteza sau a reteza.

Să vedem ce zice DEX-ul:

cuteza verb grupa I conjugarea I

verb (VT25) Surse flexiune: DOR		infinitiv	infinitiv lung	participiu	gerunziu	imperativ pers. a II-a
		(a) cuteza	cutezare	cutezat	cutezând	singular	plural
						cutează	cutezați
numărul	persoana	prezent	conjunctiv prezent	imperfect	perfect simplu	mai mult ca perfect
singular	I (eu)	cutez	(să) cutez	cutezam	cutezai	cutezasem
	a II-a (tu)	cutezi	(să) cutezi	cutezai	cutezași	cutezaseși
	a III-a (el, ea)	cutează	(să) cuteze	cuteza	cuteză	cutezase
plural	I (noi)	cutezăm	(să) cutezăm	cutezam	cutezarăm	cutezaserăm
	a II-a (voi)	cutezați	(să) cutezați	cutezați	cutezarăți	cutezaserăți
	a III-a (ei, ele)	cutează	(să) cuteze	cutezau	cutezară	cutezaseră

reteza verb grupa I conjugarea I

verb (VT25) Surse flexiune: DOR		infinitiv	infinitiv lung	participiu	gerunziu	imperativ pers. a II-a
		(a) reteza	retezare	retezat	retezând	singular	plural
						retează	retezați
numărul	persoana	prezent	conjunctiv prezent	imperfect	perfect simplu	mai mult ca perfect
singular	I (eu)	retez	(să) retez	retezam	retezai	retezasem
	a II-a (tu)	retezi	(să) retezi	retezai	retezași	retezaseși
	a III-a (el, ea)	retează	(să) reteze	reteza	reteză	retezase
plural	I (noi)	retezăm	(să) retezăm	retezam	retezarăm	retezaserăm
	a II-a (voi)	retezați	(să) retezați	retezați	retezarăți	retezaserăți
	a III-a (ei, ele)	retează	(să) reteze	retezau	retezară	retezaseră

Sper că este evident pentru oricine (desigur, mai puțin pentru cei cu doctorate în limba română) că nu putem spune și nu vom spune niciodată retază și cutază. Aici nu mai avem nici o alternanță. Aici se vede că regula este cu totul alta decât și-o imaginează ăștia cu doctorate, dar analfabeți funcțional (adică, așa cum ni se explică, ei știu să, dar nu pricep ce).

Mai am de spus că o regulă nu este întărită de excepții, așa cum se spune în popor. Dimpotrivă, excepțiile slăbesc și chiar distrug regula. Limbajul, deci limba unui popor, este cu atât mai evoluat cu cât este mai structurat, adică are reguli mai clare și mai puternice și cât mai puține excepții. Eu prefer să vorbesc o limbă evoluată. Îi las pe noii lingviști ai limbii române să fie niște primitivi.

Dar dacă și vouă celor care citiți din întâmplare (sau nu) cele de mai sus vă pasă, atunci îndrăzniți: vorbiți și scrieți corect românește, limba românească.


P.S. S-ar putea spune că a trișa are și el radicalul din două silabe, acesta nefiind triș ci trișez. Ei bine, nu, pentru că la timpurile trecut (imperfect, perfectul simplu, mai mult ca perfectul) se păstreză triș, și nu trișez. De altfel, și infinitivul este a trișa.
 

Programul de guvernare PSD și fotoliile familiei Borgia

Ilan Laufer părea OK. Tânăr, educat, good-looking. Dădea bine la TV, vorbea bine, aplicat, rabdător. Avea și expertiză, doar vine din mediul privat dea faceri. Familist dedicat, deci un tip responsabil. Ce mai, numai bun de ministru al mediului de afaceri.

Aud totuși odată despre contul separat de TVA. O glumă, zic, o bazaconie. E Laufer, râde de noi.

Dar nu. Ilan insistă, e pe bune. Firmele vor avea obligatoriu un cont separat pentru TVA.

Ei, na! Să mori tu?

Și cum facem domnu' Ilan cu contul asta? Debitorii ne vor plăti TVA-ul în contul de TVA și baza în contul curent? Bun.
Ce facem atunci cu cecurile și biletele la ordin deja emise și cu scadența mult după ce intră legea asta în vigoare? Ce facem, domnu Ilan, plătim separat TVA și separat baza? Dar dacă plătesc creditorului doar TVA, că e mai puțin, am scapat? Mă pun bine cu statul și gata. Sau să platesc numai baza, că pe noi, privații, TVA-ul nu ne interesează, că e al statului. Și ce fac dacă mă trezesc că ANAF-ul îmi ia dreptul de deducere a TVA (de pe o zi pe alta, fără să anunțe, cum face acum). Ce fac cu contul de TVA și cu banii din el? Dar cu TVA-ul datorat din soldul vechi? Dar cu sumele care se adaugă după aceasta la sold? Neplatitorii de TVA trebuie să plătească și ei TVA-ul către creditori, atunci? Sau cum vine, bre?

Sau, firmele plătitoare de TVA vor fi obligate să transfere în contul de TVA, TVA-ul datorat statului din încasări? Bun
Ce facem, domnu' Ilan, cu banii cash? La o adică îi putem desființa, nu-i așa, odată cu puzderia de firme și firmulițe mici și mijlocii care încurcă marii rechini. Dar până atunci cum facem cu ei? Tăiem două chitanțe la fiecare încasare? Dăm două bonuri, unul fiscal și altul nefiscal? O să avem și casă pentru TVA și casă pentru bază, cu două registre de casă zilnice? Cre' că te-ar duce mintea... Dar când scoatem bani din cont, ca să avem un cash, ceva, pentru cheltuielile curente, cum facem? Scoatem și dintr-un cont și dintr-altul? Dacă scot doar din contul de TVA, pot să plătesc la hypermarchet doar TVA-ul pentru hârtia igenică? Iar delegații o să facă câte două avansuri spre decontare, unul pentru TVA și altul pentru bază?

*

Dar și Olguța părea OK. Știrile prezentau că a făcut minuni în Craiova și pentru asta a avut de îndurat furia DNA-ului. Și a rezistat! Doamne, ce femeie!

Acum vine cu ideea de a pune niște biruri mai mari pe salariu lăsănd banii la firme și jupuindu-i pe salariați. Este prima dată când cineva care nu știe să calculeze mai sus de suma salariului minim de la stat vine și spune că cei care știu cum se calculeaza un salariu se fac de râs. Toate, absolut toate salariile nemărite prin lege (adică din mediul de afaceri privat) vor scadea cu cel puțin 230 (douăsutetreizeci) de lei de la 1 ianuarie 2018. A demonstrat ușor și firesc liderul sindical Bogdan Hossu: banii care nu se vor mai lua de la angajator se vor lua din salariul brut al angajatului, conform legii în vigoare. Iar punctul de pensie va scădea pentru nenorociți.

Pentru că și impozitul pe salariu va scădea puțin, la final statul va încasa mai puțini bani la buget, salariații din privat mult mai puțini bani la salariu, salariații de la stat vor da înapoi măririle, deci toată lumea va avea de pierdut, mai puțin firmele, care doar așa se vor putea descurca în păienjenișiul pregătit lor de Ilan Laufer.

Asta, da, reformă! Să vezi atunci ce creștere de PIB!

Eu cred că ceva e nasol rău de tot la Guvern: mobila. Oridecâteori vine un nou ministru, care reușește să stea suficient de mult timp în fotoliul ministerial astfel încât acesta să i se încălzească sub fund, fotoliul începe să emane, asemenea patului familiei Borgia, o otrava mortală pentru mintea respectivului ministru.


UPDATE 16.08.2017
Gata, guvernul a explicat cum va face cu contul de TVA. Trebuie ca sumele aferente TVA să fie ținute în conturi separate fără a te putea folosi de ele. Asta e o mare măgărie. Pentru că TVA-ul este al statului doar în măsura în care o firmă are excedent de TVA după deduceri. Dar dacă o firmă e pe pierdere, acum rămâne și fără sumele din TVA. Practic, guvernul pune poprire pe banii firmelor. Dar nu în folosul propriu, nu. In folosul băncilor. 

Zii, bre, Ilan, că urmează cea mai mare criză bancară ever și au băncile nevoie de bani, și nu ne mai aburiți cu grija pentru bugetul țării!