Postare prezentată

Etica capitalistă și spiritul ortodoxiei

"Biserica fiind sobornicească în toate părțile sale, fiecare dintre mădularele sale - nu numai clerul, ci și fiecare laic - este chemat...

marți, 12 iulie 2011

Cica ar fi fost in Suedia...

Am primit pe e-mail, cam in acelasi timp si in sistem spam, un mesaj din doua locuri diferite, iar comentariile de apreciere date cu "reply to all' au venit rapid. Nu stiu daca acest experiment chiar s-a facut, dar pare un exemplu clasic din teoria jocurilor. Cred ca are priza foarte mare la cei care ar inclina catre o ideologie de dreapta, "ordoliberala". Iata mesajul:

"O posibila tema de gandire pentru romani, pentru tot ce am trait si inca se mai traieste aici:
Un profesor de economie de la un colegiu a declarat ca nu a picat vreodata pe cineva la examen, dar a picat odata o grupa intreaga.
Acea clasa a insistat ca socialismul este functional si ca nimeni nu ar trebui sa fie sarac si nimeni bogat, toata lumea EGALA!
Profesorul le-a spus, "OK, vom face in grupa aceasta un experiment asupra socialismului.
Se va face media tuturor notelor, si fiecare va primi aceeasi nota, astfel incat niciunul nu va pica si niciunul nu va primi nota 10."
Dupa primul test, notele au fost adunate si impartite la numarul de studenti, si toti au primit nota 8.
Studentii care au studiat intens au fost suparati, dar cei care au invatat mai putin au fost bucurosi peste masura.
Cum cel de-al doilea test se apropia, studentii care studiasera putin au invatat si mai putin, iar cei care studiasera mai intens si-au spus ca si ei vor o "pomana", asa incat si ei au studiat mai putin.
Media celui de-al doilea test a fost 6! Nimeni nu mai era fericit.
Cand a fost dat al treilea test, media notelor a fost 4 .
Notele nu au fost crescatoare deoarece au aparut certurile, acuzatiile, ura si nimeni nu a vrut sa invete pentru beneficiul altuia.
Spre marea surpriza a tuturor studentilor, toti au picat. Profesorul le-a spus ca socialismul va pica in final deoarece, atunci cand recompensa este mare, efortul pentru a avea succes este, de asemenea, mare. Dar cand statul nu mai acorda acea recompensa, nimeni nu va incerca sau va vrea sa aiba succes.
Nu putea fi o explicatie mai simpla.
Iata un scurt paragraf care sintetizeaza totul:
"Nu se poate legifera ca saracul sa fie liber, iar bogatul in afara libertatii. Ceea ce primeste o persoana, fara a fi muncit pentru aceasta, trebuie produs de cineva, care, la randul sau, nu primeste ce ar merita pentru ceea ce a muncit.
Statul nu poate da cuiva ceva, fara sa fi luat mai inainte de la altcineva.
Cand jumatate din populatie vede ca poate sa nu munceasca, pentru ca cealalta jumatate va avea grija de ea si cand jumatatea care a muncit realizeaza ca nu are sens sa mai munceasca, pentru ca altii sunt beneficiarii muncii lor, atunci, prietene, acesta este sfarsitul oricarei natiuni.
Nu poti multiplica bogatia divizand-o."

Acum, fraza pe care as scoate-o eu in evidenta:
Statul nu poate da cuiva ceva, fara sa fi luat mai inainte de la altcineva.

Concluzia ar fi ca statul trebuie sa produca chiar el. Statul roman nu produce nimic decat coruptie si conform ideologiei de dreapta pe care o trambiteaza actualii guvernanti portocalii statul nu ar trebui sa mai poata produce nimic, de asta ei vor sa vanda tot ce a mai ramas in proprietatea statului si inca poate produce profit. Argumentul lor? Cica statul ar fi un prost administrator. Oare ce il impiedica sa fie un bun administrator? Coruptia din randul celor care conduc statul? Intreb si eu...

Si acum, comentariul meu referitor la povestioara de mai sus:
Cel mai probabil este un exemplu din ceea ce se numeste "teoria jocurilor". Este foarte "la moda" printre portocalii de la guvern si presedintie si promovata intens de ordoliberalii de la Institutul de Studii Populare patronat de Valeriu Stoica (daca nu ma inseala memoria). Este, intr-adevar, o povestioara convingatoare, doar ca morala fabulei nu se potriveste intru totul cu povestioara. Profesorul nu a luat de la studentii sai mai buni nimic, doar a masluit calificativele. De asemenea nu a dat nimic studentilor mai slabi, doar i-a mintit printr-o forma de coruptie. Numai coruptia iti da o alta imagine despre propria valoare in schimbul unor beneficii nemeritate. De asemenea numai coruptia defavorizeaza pe cei merituosi pentru a-i favoriza pe cei lenesi sau hoti. Profesorul acela este de fapt imaginea unui stat corupt, asa cum este cel pe care il conduc portocalii de astazi.
Ceea ce aveau (sau nu) studentii aceia sunt cunostintele. Calificativele (notele) erau date oricum de catre profesor, dar ele nu sunt un bun desi pot functiona ca bunuri simbolice in anumite circumstante. Notele sunt recunoasterea publica a ceea ce detine un student, anume cunostinte. Prin notele acordate profesorul nu a luat nimic de la unii si nici nu a dat cunostinte celorlati. El doar a premiat hotia si lenea. Corect ar fi fost ca profesorul sa dea ceva, anume cunostinte celor care nu au. Corect este ca statul sa dea.
Povestioara, desi frumoasa, este profund negativa si inselatoare.

Niciun comentariu: