L-am urmărit ieri pe Dan Puric la B1 TV. Ar fi multe de comentat, dar nu îmi permit, tipul e prea mişto ca să îl comentez eu. Totuşi, mă voi opri asupra unui lucru pe care l-a spus el acolo: cum îşi învaţă elevii să se pregătească.
A spus că el face repetiţii de la ora 8 la ora 10 şi că aşa îi şi anunţă pe elevii săi. Dar pentru asta, el se aşteaptă ca ei să vină de la ora 7, până la 7.30 să se schimbe şi să se pregătească, apoi până la ora 8 să îşi facă exerciţiile de încălzire, iar repetiţii vor face de la 8 la 10; nu să vină la ora 8, până la ora 9 să-şi bea cafeaua... etc.
Dan Puric le cere elevilor săi să îşi însuşească o anumită atitudine faţă de profesia pe care o învaţă şi urmează să o exercite. Dan Puric le cere elevilor săi să aibă un sentiment al datoriei faţă de ceea ce vor face, căci ceea ce vor face va face parte din ceea ce îi defineşte. Dacă nici asta nu înseamnă să îţi exerciţi profesia ca pe o vocaţie, atunci nu mai ştiu ce înseamnă. Nu există nici un motiv ca un alt lucrător, dintr-un alt domeniu, mai "prozaic", să aibă o alt fel de atitudine faţă de ceea ce face. Dacă am transpune acest tip de comportament într-un domeniu economic de producţie sau comercial cu greu am putea spune că succesul măsurat în bani nu ar urma de la sine. Banii, ca sumă, ar fi de fapt şi măsura succesului în astfel de domenii de activitate, căci aici nimeni nu se adună să aplaude pe nimeni.
Acesta este spiritul capitalismului. Cred că Max Weber a greşit cautând un cuvânt care să-l declanşeze, să-l inducă unor indivizi, vestitul "beruf". Au greşit şi alţii căutând cuvinte în ortodoxie care ar putea fi folosite pentru a incuba în oameni ceva asemănător. Au greşit făcând acest lucru pentru că s-au lăsat intimidaţi de cei care învinuiesc creştinismul ortodox de toate defectele popoarelor ortodoxe. Este suficientă credinţa puternică şi cunoaşterea Sfintelor Scripturi pentru ca această atitudine - în cele din urmă faţă de propria persoană - să se nasca în fiecare individ. Protestanţii secolului XVI şi imediat după aveau doctrina "sola scripta" ceea ce i-a făcut să cunoască Scripturile, noi ortodocşii avem însă apartenenţa la Biserică şi atunci ne cam culcăm pe o ureche, nu numai în privinţa cunoaşterii, dar - şi ce-i mai grav - chiar şi în privinţa credinţei.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu